Diana Pavlenco

Avem timp să nu ne grăbim nicăieri, să facem plimbări lungi şi să vedem ce nu merge. Putem să ne răspundem "De ce?" în o mie de variante. Avem timp să acceptăm că nu e cum vrem, avem timp să suferim, să vizităm mental locurile în care am fost şi să le vedem cu alţi ochi.
Avem timp să murim şi să renaştem, să dormim. Avem timp de bunătate şi de telefonul acela. Avem timp de planuri şi vise măreţe, de scos carnetul de idei din sertar. Avem timp, nu mergem nicăieri, dar ştim încotro ne îndreptăm...

Reflectez adesea, de regulă în august, de ziua mea, pe cine am întâlnit în ultima vreme, ce am învăţat, ce călătorii mi-au bucurat sufletul, ce cărţi sau spectacole şi-au croit o cale spre inima mea. Sunt şi momente de bucurie care nu intră în nici un top, sunt sclipiri trecătoare, aşa cum a fost numărul din Dilema Veche dedicat lui alş sau momentul ăla când îţi vine să dai cu căciula de podea că nu au ieşit clătitele alea americane (urăsc clătitele, desertul cel mai lipsit de imaginaţie, am ...

Ploua afară, puteam să spun asta după zgomotul pe care-l făceau cauciucurile maşinilor când treceau prin bălţi. M-am concentrat un pic şi am auzit câteva picături pe streaşină. Camera mea de hotel cu pereţi albaştri din Buenos Aires mă întrista. Nu dormisem bine. Auzisem liftul şi grilajul de fier la fiecare drum. Auzisem şi din camera de alături gemetele femeii extaziate care au durat până la şapte dimineaţa când a cântat puţin la duş, apoi a deschis uşa şi a trecut prin faţa geamului meu sp...

Sabbatical Time With Diana Pavlenco | The travel bl...

Scenic cycling trails in Romania | Locals4friends.c...

Diana Pavlenco călătorește și scrie despre locurile pe care le vede. Azi, despre arhipelagul norvegian Lofoten și bucuria de a zări aurora pentru prima dată în viață.

Nu sunt magazine de suveniruri, nici baruri, nu sunt mașini la coadă sau trenuri. Nu sunt obiective turistice. Nici vorbe multe nu sunt. Ești scăpat de decizii iarna în Lofoten. Abia dacă trece câte un om pe stradă. La ferestre sunt încremenite niște veioze aprinse, semn că locuiește totuși cineva pe aici.

Amintirea cea mai valo...

Un Munte în Zare
Autor: Diana Pavlenco
Premiul II, Non-Ficțiune, Reading Mountains 2017
Când începe un film de la Paramount Pictures iau loc cu telecomanda în mână şi aştept până toate steluţele din animaţie înconjoară muntele. Mă uit bine şi-mi revine în memorie câte un amănunt – fie figura şmecheră a lui Rodrigo, fie frica, fie fata din Coreea de Sud perfect rujată cu roşu aprins, fie cum localnicii din satele din jurul muntelui Artesonraju din Peru, cel pe care l-am privit la tura Santa Cr...

Concursul momondo #călătoriideneuitat - Participă a...

About landscape architecture project in a community
- Interview -

Retrospectiva 2017? Păi nici nu au apucat amintirile să dospească, nici nu s-au vindecat rănile din genunchi, dar încerc.

Cărţi:

Mi-au plăcut mult în 2017 câteva (le scriu în ordinea citirii): Castelul de sticlă de Jeannette Walls, fabuloasa istorie a unei familii americane nomade, Trei săptămâni în Anzi, pentru cum e narată de Marius Chivu minunata de călătorie a celor doi, autorul şi Marius Rădoi, Cazemata lui Tudor Ganea, un roman halucinant.

Anul 2017 va rămâne in istoria personală ca cel...

Atelier LiterNet › Diana Pavlenco: Există frumuseţe...

Vă invit sa aflăm mai multe despre ... sabatic :)

Destinatii de Vacanta - Discutii - Community - Goog...